OsCommerce este un un system de management al magazinelor on-line bazat pe open source, fiind gratuity in cadrul licentii GNU (General Public Licence). Ofera o gama larga de functionalitati pentru magazinele on-line gata realizate care ofera proprietarului magazinului posibilitatea sa creeze, sa ruleze si sa mentina un magazine on-line cu un effort minim, fara costuri, taxe sau alte limite implicate.

OsCommerce a fost lansat în martie anul 2000 în Germania de fondatorul proiectului şi liderul acestuia Harald Ponce de Leon ca proiect de schimb. În timp ce osCommerce este inca in stagiul lui de dezvoltare, prezenta eliberare a lui Milestone 2.2 este considerata stabilă ca evidenţiat de mii de magazine din intreaga lume care au scris în acestea următoarele:"powered by osCommerce". Există un plan şi pentru Milestone 3.0 care este aşteptat ca acesta sa fie o majoră rescriere a programului pentru a incorpora un object-oriented backend, un template de sistem pentru a fi posibil schimbări uşoare şi incluse zone administrative, de utilizatori şi de definire a parolei în timpul instalării.

Comunitatea OsCommerce este una din cele mai mari comunitati de e-commerce avand in componenta un numar de 164.200 de membrii, proprietary de magazine si programatori in intreaga lume. Pana in momentu de fata exista un numar de 4500 de add-ons disponibile, care au fost create de comunitate pentru extinderea caracteristicilor unui magazine on-line osCommerce.

OsCommerce combina solutii open source pentru a oferi o platforma deschisa si gratuita de e-commerce, care include limbajul PHP si serverul de baze de date MySql. Fara cerinte speciale, osCommerce ruleaza pe ori server cu PHP 4.1+ care ruleaza pe Linux, Solaris, BSD, Mac OS X si Microsoft Windows.

Numarul de magazine live din intreaga lume a ajuns la cifra de 12,734.

Actualmente, osCommerce a ajuns la un nivel inalt, indreptandu-se catre solutiile de framework-uri e-commerce care nu sunt doar usor de configurat si mentinut, dar si usor de presentat de catre administratorii magazinelor la nivelul cerintelor unice ale consumatorului.

Caracteristici ale osCommerce:

- functionalitati generale (limbaj in mai multe limbi: engleza, germana si spaniola, toate caractiristicile disponibile din start, compatibil cu toate versiunile PHP 4)

- instalare/configurare

- design/aspect (structuri de implementare a template-urilor)

- administrare si functionalitate backend

- clienti si functionalitate frontend

- functionalitate pentru produs

- functionalitate de plata

- functionalitate de distributie

- funtionalitate de taxa

XQuery este un limbaj folosit pentru interogarea datelor in format XML. XQuery este pentru XML ceea ce reprezinta SQL pentru bazele de date. Scopul dezvoltarii acestui limbaj este de a reusi tratarea colectiilod de date xml la fel ca bazele de date si pentru a face interogarea lor cat mai flexibila si eficienta.
XQuery poate fi folosit pentru interogarea oricarui tip de documente care pot fi vizualizate sub forma de fisiere XML. XQuery este construit pe baza de expresii XPath deoarece contin acelasi model de date si suporta aceleasi functii si aceiasi operatori.
Principalul mod de abordare este folosirea expresiilor FLWOR (For, Let, Where, Order, Return) - aceasta constructie este extrem de asemanatoare cu cea din SQL.

Exemplu

for $x in doc("groups")//id
let $y:=doc("students.xml")//student[id=$y]
where count($y)>20
order by $y/name
return $y/name

for genereaza o lista ordonata de legaturi intre valorile id-urilor si $x

let asociaza fiecarei legaturi o alta legatura din lista students cu id-ul respectiv lui $y creand la acest stagiu o lista ordonata de tupluri ($x, $y)

where filtreaza lista pentru e retine numai tuplurile de interes

order sorteaza lista dupa anumite criterii

return construieste pentru fiecare tuplu ramas in lista valorile rezultate


Cu ce unelte putem dezvolta aplicatii XQuery?

Un tool extrem de bine realizat si util este Altova. Aceasta este un software care poate fi downloadat pentru o perioada de proba de 30 zile de la adresa aceasta. Acest tool valideaza si executa fisiere de tip xquery.

Mootols este un framework modular si compact pentru JavaScript care permite scrierea de cod elegant, flexibil si compatibil cu mai multe browsere, cu ajutorul API-ului sau bine documentat.

Mootools reprezinta legatura dintre browser si codul scris. Exista si alte framework-uri js precum: Prototype, Dojo, jQuery, YUI!, etc. Ofera o functionabilitate si un numar de instrumente mai mari pentru scrierea codului javascript. Prin adaugarea sa in mediul de lucru este mai usor sa creezi un cod flexibil, succint si reutilizabil.

Mootools ofera un numar de clase proprii care permit descrierea unor efecte precum redimensionarea, decolorare, deplasare, etc. Codul pentru transitia dintr-o stare in alta este foarte succint, iar Mootools se ocupa de erstu.

De asemenea, ofera instrumente DOM pentru selectarea elementelor din document, crearea de noi documente si alterarea celor existente. Exista si functii de ajutor (like $, $type, $cnk, $random,etc.) care sunt de ajutor realizarea multor task-uri.

Primul pas in lucrul cu Mootools il reprezinta cunostintele de javascript. Mootools nu este doar un cod ce poate fi adaugat in script-ul paginii, ci este mai degraba o librarie javascript care ofera acces la multe functii utile, dar care trebuie folosite intr-un cadru.

Exista pe internet o multitudine de tutoriale de javascript, in consecinta primul pas nu ar trebui sa reprezinta o problema.

Cel de-al doilea pas este instalarea propriu-zisa a Mootools, un proces simplu. Trebuie doar accesata pagina de download si selectata ce parte a librariiei este necesara. Poate fi descarcata insa si intreaga librarie.

Al treilea pas reprezinta adaugarea codului de Mootools in cadrul pagini: trebuie creat un tag in head-ul documentului care sa directioneze catre copia de Mootools. Dupa acest tag mai trebuie adaugat unul care fie va directiona spre un fisier extern cu propriul javascript care foloseste Mootools sau poate fi scris direct in cadrul scriptului

Cel de-al patrulea pas este reprezentat de scrierea codului. Aici intervine Mootools.

Simple XML si SimpleXML

Scriind un articol despre SPL – Standard PHP Library am dat peste notiunea de SimpleXML. Prima sugestie este ca are legatura cu XML, darn u as fi ghicit direct la ce se refera. Am cautat pe Google si din greseala am scris numele cu un spatiu intre “simple” si “XML”. De aici mi-a venit ideea acestui articol, pentru a face o diferentiere intre doua notiuni asemanatoare. Astfel:

1. Simple XML – reprezinta o variatie a limbajului XML care contine doar elemente. Toate atributele sunt convertite in elemente. Neavand attribute sau alte elemente precum declaratiile XML / DTD, acest limbaj permite utilizarea unui parser simplu si rapid. Acest format este compatibil si cu parserul XML obisnuit. Diferentele principale dintre XML si SimpleXML sunt:

- separarea dintre partea lexicala sic ea de gramatica care este mult mai uspr de parsat.

- nu exista nici o diferenta intre si , pot fi interschimbate

- documente pot fi incluse: pot exista declaratii in mojlocul unui document

- declararile standard de atribute sunt invalide pana la sfarsitul elementului current sau doctype.

- tratarea spatiilor goale este simplificata: o noua linie imediat inaintea caracterului “<” si o noua linie imediat dupa caracterul “>” sunt ignorate; niciun alt spatiu liber nu este ignorat de parser.

- Doar entitati de caractere sunt acceptate, nici un alt tip de entitate nu exista

- Structura acceptata a documentului poate fi specificata doar intr-un document separat

2. SimpleXML – reprezinta o extensie a PHP care permite manipularea si utilizarea datelor din XML. Folosind SimpleXML numele elementelor dintr-un fisier XML sunt automat mapate proprietatilor unui obiect si acest proces are loc recursiv. Atributele sunt mapate acceselor la iteratori. Functiile SimpleXML sunt urmatoarele: addAttribute(), addChild(), asXML(), attributes(), children(), construct(), getDocNamespaces(), getName(), getNamespaces(), registerXPathNamespace(), xpath(), simplexml_import_dom, simplexml_load_file, simplexml_load_string.

SPL – Standard PHP Library este o colectie de interfete si clase care au rolul de a rezolva probleme standard si de a implementa interfete si clase pentru un acces eficient la date. Clasele documentate se pot gasi in fisierul spl.php sau in fisierele .inc corespunzatoare in subdirectoare exemple sau interne.

Scopul SPL este de a oferi o librarie standard de interfete care permit programatorilor sa profite de programare obiect-orientata in PHP 5. Aceasta librarie de interfete ceraza un API standard pentru anumite tipuri de functionalitati built-in, permitand claselor sa interactioneze cu motorul PHP . Functionalitatea oferita include, de exemplu, abilitatea de a defini cum obiectele programatorului vor reactiona cand vor interactiona cu “foreach”, accesul avansat al array-urilor, accesul la directoare si fisiere si avantajul manipularii obiectelor de tip SimpleXML.

Iterator – este un obiect care permite programatorului sa parcurga toate elementele unei colectii, fara a tine cont de implementarea specifica acesteia.

In PHP este posibil sa iterezi un array cu ajutorul “while”, “do-while”, “for” si “foreach”.

Interfata – defineste linia de comunicare dintre doua entitati, precum o parte de software, un dispozitiv hardware sau un utilizator.

Interfetele sunt similare cu clasele abstracte din prisma faptului ca ele definesc functionalitatea claselor copii. Totusi, interfetele nu definesc modul in care copii ar trebui sa proceseze datele. Mai repede, o interfata defneste doar interfata prin care copilul trebuie sa accepte sau sa returneze date. Toata actiunea de procesare ramane in mana copilului, dar, un lucru important pentru copi este sa respecte definitia interfetei. Astfel, interfata ofera tuturor copiilor sai un limbaj comun astfel incat orice altceva care comunica cu acesti copii sis tie limbajul interfetei sa fie capabil sa comunice efectiv cu acestia.

Astfel, cand se foloseste una din interfetele SPL, motorul PHP poate folosi obiectul in moduri care altfel ar fi fost imposibile inainte de implementarea interfetei, deoarece acest obiect nu “vorbeste” acelasi limbaj ca si interfata. PHP “intelege” limbajul comun al interfetelor SPL si atunci cand sunt acestea sunt implementate, PHP poate realize lucruri interesante cu clasele folosite. De exemplu, daca clasa folosita implementeaza interfata “Countable”, atunci PHP stie sa apeleze metoda “count()” a clasei atunci cand este folosita functia PHP “count()” pe un obiect al casei.

De asemenea SPL include si alte caracteristici importante, cum ar fi exceptiile, manipulalrea avansata a array-ilor si accestul avansat la fisiere si directoare.

PHP 5 introduce exceptiile, iar acestea au imbunatatit considerabil modul in care sunt tratate erorile si esecurile aplicatiilor. Nu este de ajuns sa captezi erorile de baza deoarece este imposibil sa dictezi alternative multiple de comportament al unei aplicatii deoinzand de tipul esecului.

SPL include multe exceptii deja definite care sunt gata sa fie folosite in clase, functii si scripturi.

Accesul la directoare si fisiere oferit de SPL ofera programatorului o abordare obiect-orientata pentru operarea fisierelor sistemului. SPL ofera mijloacele de acces la fisere, obtinerea detaliilor fisierelor si directoarelor si modificarea continutului acestora prin intermediul clasei “SlpFileObject”.

DHTML nu reprezinta o noua specificatie a HTML-ului, ci mai degraba o noua abordare a controlului codului si comenzilor standard ale HTML.

DHTML reprezinta o combinatie de tehnologii folosite pentru a crea site-uri web dinamice si interactive, folosind un limbaj de marcare static (precum HTML), un limbaj client-side scripting (precum JavaScript), un limbaj de prezentare(Cascading Style Sheets, CSS) si Document Object Model.

Ce intelegem prin dynamic? Dinamic reprezinta capacitatea unui browser de a schimba aspectul si stlu unei pagini web dupa ce documentul a fost incarcat.

Cand te gandesti la DHTML, trebuie as iei in considerare calitatile HTML, in special ca dupa ce o pagina este incarcata de pe server, aceasta nu se va schimba pana cand o alta interogare vine la server. DHTML ofera mai mult control asupra elementelor HTML si permite schimbarea acestora in orice moment fara a te reintoarce la serverul web.

Cele part parti ale DHTML sunt:

- Document Object Model

- Script-uri

- Cascading Style Sheet (CSS)

- XHTML

Document Object Model permite accesul la orice parte din pagina web pentru modificarea acesteia folosind DHTML. Fiecare parte a paginii este specificata de DOM si folosind conventiile de numire acestea pot fi accesate si li se pot schimba proprietatile

Script-urile scrise in JavaScript si ActiveX sunt doua din cele mai des intalnite limbaje folosite pentru activarea DHTML. Acestea sunt folosite pentru controlul obiectelor specificate in DOM.

Cascading Style Sheets este folosit in DHTML pentru controlul aspectului paginilor web. Sunt definite culorile si fonturile textului, colurile de fundal si imagini si plasarea obiectelor in pagina.

XHTML sau HTML 4.x este folosit pentru crearea paginii propsiu-zise si construirea elementelor folosite de CSS si DOM.

Caracteristici ale DHTML:

1. Schimbareatag-urilor si proprietatilor – cea mai accesata utilitate a DHTML. Permite schimbarea calitatii unui tag HTML in functie de un eveniment exterior browser-ului (cum ar fi un click de mouse, timp, data, etc.). Poate fi folosit pentru o pre-incarcare a informatiei in cadrul unei pagini si afisarea acesteia doar dupa ce utilizatorul a apasat pe un anumit link.

2. Positionare in timp real – obiecte, imagini si text se pot muta in cadrul unei pagini web. Astfel se pot crea jocuri interactive pentru cititori sau anima parti din ecran.

3. Fonturi dinamice – caracteristica specifica Netscape – fonturile sunt encodade si downlodate in cadrul paginii din system-ul utilizatorului, pentru ca pagina sa arate mereu conform cu cerintele.

4. Conexiunea datelor – caracteristica specifica doar IE – pentru facilitarea accesului la bazele de date din cadrul site-urilor web

Web Services Description Language este un limbaj bazat pe XML si este utilizat pentru a descrie serviciile oferite de un anumit business si modul in care acestea pot fi accesate in mod electronic. Practic WSDL este o specificatie despre cum de pot descrie serviciile web intr-o gramatica XML.
WSDL descrie patru componente de date:
- informatii de interfata ce descriu functiile accesibile in mod public
- informatii privitoare la tipurile de date pentru toate mesajele de cerere sau raspuns
- informatii referitoare la protocolul de trasport ce urmeaza a fi utilizat
- informatii referitoare la adresa pentru a putea localiza respectivul serviciu

Folosind WSDL un client poate localiza un serviciu web si poate adresa orice functie a acestuia care este disponibila in mod public.
WSDL priveste serviciile ca fiind niste endpoint-uri in retea (sau porturi) ce opereaza asupra mesajelor. Operatiile si mesajele sunt descrise in mod abstract si apoi legate la un protocol de retea concret si la un format de mesaj pentru a defini un endpoint.

WSDL este frecvent utilizat alaturi de SOAP si XML Schema pentru a furniza servicii web in cadrul internetului. Un program-client ce se conecteaza la un serviciu web poate citi fisierul WSDL pentru a stabili ce functii sunt disponibile pe server. Toate tipurile de date speciale ce sunt folosite sunt integrate in fisierul WSDL sub forma XML Schema. Clientul poate apoi folosi SOAP pentru a invoca una dintre functiile listate in WSDL.

WSDL nu este inca un standard W3C.

Sesiunile sunt o modalitate pentru stocarea temporara a datelor despre vizitatorii vostri.
Variabilele sesiune sunt variabile globale. Folosind sesiunea, putem colecta informatii introduse de utilizator pe site-ul vostru ca de exemplu username-ul sau parola. Sesiunile se folosesc deasemeni la statisticile site-ului, mai exact la vizitele utilizatorilor pe site.

session_start() - functia este folosita pentru inceperea unei sesiuni. Se pune inaintea oricarui cod HTML sau PHP la inceputul paginii.

Această funcţie face ca PHP să înregistreze un identificator unic al sesiunii (ID), iar acel identificator este trimis utilizatorului printr-un cookie. Puteti vedea ID-ul sesiunii proprii tastand $PHPSESSID.

Totodată, pe server se crează un fişier care va reţine valorile variabilelor folosite în această sesiune. Fişierul are numele la fel cu identificatorul ID al sesiunii. Apoi trebuie declarată variabila (sau variabilele) cu care lucrăm în cadrul acestei sesiuni. Pot fi create oricâte variabile.

Exemplu:
php
session_start();

HTML
HEAD
TITLE ........... TITLE
HEAD

BODY
php
echo Your session is $PHPSESSID;

BODY
HTML

session_register - functia este folosita pentru inregistrarea unei variabile de tip sesiune.

Exemplu:
php
session_start();

HTML
HEAD
TITLE ........... TITLE
HEAD

BODY
php
session_register('name');
$name='Albert';

BODY
HTML

In exemplul de mai sus, i se atribuie un nume de parametru functiei session_register, apoi va deveni o variabila globala $name, si i se va putea atribui orice valoare doriti.

In ultima vreme, comunitatile online incep sa capete din ce in ce mai multa autoritate in lumea internetului, unele dintre ele fiind adevarate afaceri profitabile pentru initiatorii lor. Din cauza usurintei de folosire, din ce in ce mai multe persoane se inscriu in diferite comunitati online, in functie de interesele lor (pentru ca majoritatea comunitatilor sunt formate cu o anumita tema la baza). Astfel, anumite comunitati au ajuns la sute de mii de utilizatori intr-un timp relativ scurt, iar numarul membrilo lor este in continua crestere. Am vrut sa aflu insa care este cea mai mare comunitate online judecand dupa numarul de membrii inregistrati. Astfel, am dat peste gaiaonline.com. Aceasta comunitate a fost infiintata in anul 2003 de cativa pasionati de comics-uri.
Desi are o varsta atat de micuta, gaiaonline a reusit in acest timp destul de scurt sa adune peste 11 MILIOANE utilizatori. Da, ati citit bine, 11 milioane... Cum au reusit acest lucru? Idei noi, inovatoare, puse extrem de bine in practica.
Gaia nu este un simplu forum, este practic un mod de viata pentru milioane de adolescenti din lumea intreaga. Pe acest site fiecare user isi poate crea propriul sau avatar iar acel avatar il va reprezenta in lumea virtuala Gaia. Exista orase in care poti intra si interactiona cu alti utilizator, o multime de jocurie pe care le poti juca si magazine din care poti achizitiona produsele pe care le doresti. Fiecare utilizator isi poate castiga banii virtuali si in functie de acestia isi poate stabili o locatie si un statut in cadrul comunitatii. Ce ii atrage pe utilizatori la gaia este faptul ca ai incredibil de multe posibilitati pentru a-ti customiza propriul personaj.
Zilnip pe gaiaonline intra circa 300 000 utilizatori inregistrati si lunar site-ul este vizitat de 2 000 000 vizitatori anonimi.
Pana la ora actuala in sectiunea de forum a site-ului s-au postat peste 1 MILIARD 200 milioane articole. Asta da crestere de trafic!

Ce sunt ele de fapt?
ASP este procesor de scipt de tip server-side dezvoltat de Microsoft.
VBScript este limbajul de programare cel mai des folosit pentru a-l pune in functiune.

De ce sunt ele importante cand vine vorba despre programarea server-side, ASP se bucura de
o popularitate comparabila cu cea a PHP-ului datorita pietei mari de desfacere a celor de la
Microsoft. VBScript, poate fi folosit pentru a crearea de aplicatii desktop pentru Windows.
Datorita acestor intrebuintari variate ale produselor Microsoft, VBScript este foarte la
indemana celor care lucreaza in medii Microsoft si corporatii mari.

Cateva dintre avantajele ASP .NET sunt:
- ASP .NET are un set larg de componente, bazate pe XML, oferind astfel un model de programare orientat obiect (OOP).
- ASP .NET ruleaza cod compilat, ceea ce creşte performanţele aplictiei web. Codul sursa poate fi separat în două fişiere, unul pentru codul executabil, iar un altul pentru continutul paginii (codul HTML şi textul din pagină) .
- .NET este compatibil cu pese 20 de limbaje diferite, cele mai utilizate fiind C# si Visual Basic.

Unde ne putem documenta mai mult?
Linkuri ASP
http://www.w3schools.com/asp/default.asp
http://en.wikipedia.org/wiki/Active_Server_Pages
http://www.aspin.com/
Linkuri VBScript
http://en.wikipedia.org/wiki/VBScript
http://www.w3schools.com/vbscript/default.asp

Programatorii nu au tocmai o munca pasionanta si de multe ori rutina ii dovedeste si pe ei, Iar cand se plictisesc se razbuna in stilul programatorilor: scriind cod!
Daca aveti curiozitatea, puteti sa va uitati prin codurile paginilor celebre, pagini pe care le vizitati foarte des si probabil veti gasi si voi lucruri amuzante lasate prin codurile paginilor de programatorii distrati. Unele lucruri, dupa cum veti constata, nu sunt insa uitate, sunt lasate intentionat. Iata in continuare cateva exemple:
- Pe pagina principala de pe gigantul amazon.com, ultima linie a codului sursa al paginii contine:


- pe pagina de log-in a site-ului wordpress.com daca veti accesa codul sursa al acesteia veti observa o urare nu tocmai prietenoasa:


- iar in codul sursa al site-ului panic.com veti gasi un comentariu in antetul pagini care arata asa:

Toti stim ce inseamana HTML si cum sa il folosim dar cred ca putin din noi stim cum a aparut si cat de mult s-a dezvoltat.
In 1989 Tim Berners-Lee inventeaza Web-ul si HTML ca limbaj de programare specific. La scurt timp dupa asta in 1990 el dezvolta si un prototip de Browser Web.
Hypertext-ul a fost a aparut conceptul in mediile academice inca din 1940, dar deabea in 1980 a inceput sa fie folosit si pe calculatoarele personale. Bill Atkinson, care lucra la Apple Computer Inc. a venit cu ideea unei allicatii numite Hypercard pentru Macintosh care permitea construirea unor asa zise "carduri" care afisau continut text si grafic.
Pe la mijlocul anilor 1980, Internetul a propus un nou sistem pentru numirea calculatoarelor. Acesta presupunea folosirea numelor de domenii. Acest nume continea o srie de litere si puncte, spre exemplu : interfeteevoluate.novacitynet.ro, www.blogger.com. Aceste nume erau o alternativa pentru adresele ip care erau greu de tinut minte si deloc sugestive.
In Septembrie 1991 discutii despre promovarea limbajului HTML pe internet incep.
Inca de la inceput Tim nu s-a temut si a facut ideile sale publice. de fiecare data cand avea ocazia. In Semtembrie 1991 a fost infintat WWW-talk mailing list, un fel de grup de discutii in care cei interesati puteau sa schimbe idei.
In 1992 NCSA devine iteresat de ideea de Web.
In Decembrie 1992 Marc Andreessen isi face aparitia pe WWW-talk. El introduce ideea tagului img din partea echipei Mosaic.
In Martie 1993 Lou Montulli lanseaza un bowsererul Lynx versiunea 2.0a.
Tot in 1993 DAve Raggett incepe sa scrie un nou bowser.
In Aprilie 1993 bowserul Mosaic este lansat.
In Mai 1994 NSCA ofera drepturi comerciale pentru browser Mosaic firmei Spyglass Inc, si in aceasi luna are loc prima Conferinta World Wide Web de la Geneva. Tema conferitei este libajul HTML.
In cursul anului 1995 limbajul HTML se extinde, adaugandu-se multe taguri noi.
In Martie 1995 HTML 3 este publicat ca un draft pentru Internet.
In August 1995 Microsoft Internet Explorer apare.
In Septembrie 1995 Netscape propune folosirea frameurilor.
In Noiembrie 1995 Stilurile(CSS) incep sa prinda forma.
In Decembrie 1995 grupul HTML este distrus.
In Februarie 1996 HTML ERB se formeaza.
In Aprilie 1996 Drafturile Consortiului W3 despre scripturi iese la iveala.
In Iulie 1996 Microsoft devine interesat de standarde HTML mai mult decat era asteptat.
In Ianuarie 1997 HTML 3.2 este gata.
Ultima versiune a limbajului HTML lansata este 4.01 in Decembrie 1999.

Mai multe moduri de afisare a rezultatelor cautarii

Vrei sa vezi rezultatele pe o linie a timpului, pe o harta sau cadrul altor tipuri de informatii? Thnologia Google extrage date importante, locatii, masuratori, si multe altele pentru cautariile tale si le afiseaza intr-o alta dimensiune.
Linia timpului sau hartiile se potivesc cel mai bine pentru cautari legate de oameni, companii si locuri. Afisarea cu informatii iti arata datele gasite pentru fiecare cautare si te ajuta sa faci cea mai buna alegere.

Sugestii de cuvinte cheie

Incearca cuvintele cheie pentru a imbunatatii rezultatele cautariilor tale. Pe masura ca comletezi campul de cautare, Google iti da sugestii in timjp real.

Scurtaturi de la tastatura:

Minimalizeaza folosirea mouseului. Foloseste scrutaturiile de la tastatura:

Tasta	Actiune
J	Selecteaza urmatorul rezultat.
K	Selecteaza rezultatul precedent.
O	Deschide rezultatul selectat.
Enter	Deschide rezultatul selectat.
/	Pune cursorul in casuta de cautare
Esc	Muta cursorul din casuta de cautare.

Navigare pe partea stanga

Cauta mai in amanunt un item - inventii, produse sau stiri. Google cauta in mai multe tipuri de date , care au relvanta.
Daca vrei sa vezi mai multe rezultate dintr-un anumit tip, da click pe legatura din partea stanga a panoului de navigare.

Navigare contextuala pe partea dreapta

Similara cautarii pe partea stanga, cautarea amanuntita facandu-se insa pe partea dreapta

Ne-am obisnuit cu totii sa cautam informatii online: fie ca vrem sa aflam ceva despre un produs, fie ca vrem sa ne documentam pe o anumita tema, cu totii folosim acum internetul din simplul motiv ca este accesibil, usor de folosit si foarte eficient. Si foarte multi il folosim pentru a ne familiariza cu anumite domenii, practic il folosim pentru a invata. Iar internetul este plin de tutoriale: de la cum sa folosesti anumite programe la cum sa iti speli masina eficient si multe altele. Insa de multe ori avem anumite probleme cu unele tutoriale: fie stim deja anumite parti si ne chinuim sa tot dam la pagina urmatoare, pagina urmatoare, pana cand ajungem la ce ne intereseaza si ce este nou pentru noi, fie suntem complet in ceata cu anumite chestii si am dori sa aflam informatii aditionale. Ei bine exista o multime de oameni care sunt preocupati de aceste probleme si lucreaza la dezvoltarea de hipermedii adaptive (adaptive hypermedia). Ce inseamna adaptive hypermedia? Inseamna medii ce se pot "mula" pe utilizator.
Momentan cel mai dezvoltat domeniu al adaptive hypermedia este cel de e-learning. Practic ce inseamna adaptive hypermedia in procesul de e-learning? Inseamna analizarea cunostintelor fiecarui utilizator si oferirea de link-uri utile pentru acel utilizator. Sistemele de hipermedii adaptive construiesc un model al cunostintelor, scopurilor si preferintelor utilizatorilor si foloseste aceste date pentru a realiza procesul de e-learning. Pe masura ce procesul de e-learning avanseaza (utilizatorul capata noi cunostinte) datele sunt modificate si in concluzie si link-urile pe care utilizatorul le poate accesa.
In afara de procesele de acumulare de cunostinte, hipermediile adaptive pot fi utilizate si in domeniile de afaceri prin adaptarea cautarilor online de produse la fiecare utilizator in parte.

Friend Of A Friend este o idee noua si inovatoare in lumea internetului. Conceptul din spatele acestui proiect este acela de a crea pagini despre oameni pe care masinile (computerele) sa le poata citi si interpreta. Descrierile despre oameni sunt complexe de genul ce pot ei sa faca, date personale dar si relatii cu alte persoane.
Practic FOAF este o pagina web personala, in care iti poti exprima parerile si legaturile cu ceilalti din jurul tau, numai ca este stocata in alt format si anume formatul FOAF.
Documentele FOAF pot fi legate intre ele pentru a forma o retea de date cu semantici bine definite. FOAF se foloseste de RDF si deci poate fi usor aceesat si imbricat cu alte documente de acelasi tip. Aceste documente cu care stabileste legaturile sunt cele ale prietenilor declarati, apoi se stabilesc legaturi cu prietenii acestora, si asa mai departe.
Ce trebuie sa faci pentru a face parte din acest proiect? Sa iti dedici cateva minute pentru a intra pe site-ul www.foaf-project.org, urmati apoi sectiunea "Getting Started" si accesati Foaf-a-matic. Aceasta este o aplicatie javascript extrem de usor de folosit ce va va permite sa va generati fisierul FOAF corespunzator descrierii voastre. Dupa ce veti completa mai multe campuri (nuami cele de nume, prenume si adresa sunt obligatorii) vi se va genera codul FOAF aferent datelor furnizate. Acest cod va trebui pus intr-un fisier pe care este bine sa il denumiti foaf.rdf si pe care sa il postati pe site-ul vostru, de preferat undeva unde este usor accesibil. Si cu asta ati terminat. Descrierea voastra este completa si va fi gasita de cautarile cu google.

Ce e RDF?

• RDF este o prescurtare de la Resource Description Framework
• RDF este un framework pentru decrierea resurselor web
  
• RDF asigura un model pentru date si o sintaxa in asa fel incat parti independete de cod sa poata sa le foloseasca
  
• RDF a fost construit pentru a putea fii citit si inteles de calculatoare
• RDF nu este construit pentru a fii vazut de oameni
• RDF este ecris in XML
  
• RDF este o parte a Activitatii Semantice Web W3C
• RDF este o recomandare W3C
  

Exemple de situatii in care sa folosesti RDF:

• Descrierea proprietatiilor pentru obiecte care pot fii cumparate (pret, disponibilitate)
  
• Descrierea de orare pentru evenimente web
  
• Descrierea informatiilor despre paginile web (autor, data ultimei modificari)
  
• Descrierea continutului si rakingului unei pagini
  
• Descrierea continutului pentru motoare de cautare
• Descrierea librariilor electronice

Resurse RDF, Proprietati si Valori ale Proprietatiilor

RDF identifica obiectele folosinf identificatori Web (URI) si descrie resursele folosind valori ale propietatiilor. Ce sunt acestea?

• O Resursa este orice obiect care poate avea un URI
• O Proprietate este o Resursa care are un nume, spre exemplu "autor" sau "homepage"
  
• O Valoare a unei Proprietati este valoarea Proprietatii, spre exemplu "Jan Egil Refsnes" pentru "http://www.w3schools.com" (proprietatea unei valori poate fii o alta resursa)

Propozitii RDF

O propozitie este fromata din combiinatia unei Resurse, a unei Proprietati si a unei Valori a unei Proprietati. Ele se mai numesc subiectul, predicatul si obiectul unei propozitii.

Exemple:
Propozitie: "Autorul http://www.w3schools.com/RDF este Jan Egil Refsnes".

• Subiectul: http://www.w3schools.com/RDF
• Predicat: author
• Obiectul: Jan Egil Refsnes

Propozitie: "Pagina principala a http://www.w3schools.com/RDF este http://www.w3schools.com".

• Subiectul: http://www.w3schools.com/RDF
• Predicatul: pagina principala
  
• Obiectul: http://www.w3schools.com

Cu totii folosim formulare aproape in fiecare zi pentru diferite lucruri. Daca parintii nostril au fost obisnuiti cu a completa de mana cu pixul un formular si a sta mult timp la coada pentru a-l depune, noi avem la dispozitie acum formularele electronice, care au o din ce in ce mai mare raspandire. Se spera ca in viitor toata lumea sa aiba posibilitatea sa completeze orice tip de formula online. Acest lucru ar duce la o eficienta imbunatatita a gestionarii acestor formulare.

Sa revenim la subiect, si anujme formularele electronice, online. Le intalnim pe orice web site unde vrem sa facem un user, sau in sondaje online, comert electronic si in aplicari pentru diverse servicii online. Pana nu de mult, formularele erau realizate folosind numai HTML. Insa odata cu trecerea timpului si cu dezvoltarea de noi tehnologii, s-a realizat ca aceasta abordare are anumite limitary cum ar fi slaba integrare cu XML-ul sau facilitatile limitate. Pentru a remedia aceste probleme, a fost introdus XForms-ul, un limbaj pentru realizarea de formulare ce integreaza tehnologia XML.

Cu toate ca XForms a fost conceput pentru a imbunatati realizarea de formulare web, aceasta tehnologie s-a dezvoltat si acum poate fi folosita si pentru aplicatii de sine statatoare sau alaturi de alte aplicatii de prezentare.

Diferente intre XForms si HTML Forms

Spre deosebire de HTML Forms care e dependent de platforma, ruland bine doar pe desktopuri, XML Forms este independent de platform ape care ruleaza, putand fi vizualizat la fel de bine de pe un telefon mobil spre exemplu ca si de pe un laptop.

Dupa cum am spus si mai sus, XForms, spre deosebire de HTML Forms, ofera integrare pentru XML.

HTML Forms suporta numai cateva tipuri de date iar acestea sunt elementare. XForms beneficiaza de validare de date din formular cat si de calcule realizate cu datele din formulare. Pentru aceste calcule, cu HTML Forms aveai nevoie pana acum de scripturi aditionale realizate in alte limbaje de programare; deci si cunostinte aditionale.

Daca v-am trezit interesul, puteti vizita pentru mai multe informatii:
http://xformsinstitute.com/essentials/browse/book.php#ch01-22-fm2xml

Ajax, in sensul comunicarii cu serverul fara o reincarcare completa a paginii, dateaza din
1996/7, odata cu includerea IFrame in Netscape si Internet Explorer 3. Alte tehnici mai vechi
includ folosirea incarcarii imaginii pentru a comunica cu serverul din JavaScript.
Aceste incercari mai vechi au evoluat mai tarziu intr-o caracteristica formala a IE4 creata de Microsoft pentru a fi folosita in proiectul lor Outlook Web Access, care a dezvoltat mai tarziu o interfata utilizator bogata care era similara cu folosirea originarului Outlook prin comunicarea cu serverul direct din JavaScript si folosind alte functionalitati JavaScript.
Ani mai tarziu, proiectul de web mail al lui Google, Gmail, a folosit tehnicile Ajax pentru a
furniza o experienta la fel de bogata pentru email printr-un browser web. Aceasta a atras
atentia dezvoltatorilor de web prin punere in evidenta a ceea ce poate fi creat cu ajutorul
tehnicilor JavaScript si Ajax pentru a furniza o aplicatie web interactiva.

1)Ce este un Cookie?
Principalul scop al unui cookie este sa identifice un user. Un cookie este o mica bucata de informatie ce este stocata in browser. Cookie-urile au o utilitate foarte mare in prezent, si pentru programatori si pentru useri, deoarece userii isi pot stoca username-ul, adresele de mail si alte informatii importante, iar programatorii pot foarte usor colecta informatia despre useri.

2)Cum se creaza un Cookie?
Functia setcookie() este folosita pentru crearea unui cookie.

Parametrii:

* Name : numele cookie-ului
* Value : valoarea numelui variabilei cookie
* Expire : timpul specificat cand cookie-ul va expira.

setcookie(name, value, expire);

Ex:
setcookie ("cookie", "php.com", time()+36000);
//creeaza o variabila $cookie cu valoarea "php.com" care expira peste 10 ore
?>

Motivele pentru folosirea Eclipse sunt aceleasi cu cele pentru care folosim cele mai multe dintre IDE-uri:

* Punerea in evidenta a sintaxei
* Validarea sintaxei imediat ce se tasteaza
* Asistare la editare (indentare, completare automata, etc.)
* Acces la documentatie
* Asistenta refractara
* Asistenta la debug
* Integrarea cu alte tool-uri (crearea documentatiei, controlul sursei, etc.)

In prezent, versiunea PHP este de obicei mult mai limitata decat veriunea Java. De exemplu
refractarea este limitata la mutarea fisierelor; daca veti dori sa redenumiti o clasa, metoda sau functie, veti fi nevoiti sa folositi tool-ul Find/Replace (care, din fericire, poate fi aplicat tuturor fisierelor din proiect). Ne asteptam ca tool-urile PHP se vor imbunatati odata cu trecerea timpului.

Parserele RSS ale PHP-ului sunt exact ceea ce cauta programatorii PHP din zilele noastre,
din cauza ca orice aplicatie web contine un input sau un output RSS.

Cele mai populare parsere RSS free, programate cu ajutorul PHP:

1)SimplePie este o librarie PHP care face foarte usoara folosirea RSS-ului si Atom.
Este foarte rapid si suporta:

* RSS 0.90
* RSS 0.91 (Netscape)
* RSS 0.91 (Userland)
* RSS 0.92
* RSS 1.0
* RSS 2.0
* Atom 0.3
* Atom 1.0

2)lastRSS este deasemeni o clasa simpla si foarte puternica a PHP-ului pentru parsarea RSS.

* Toate versiunile RSS suportate (0.9, 1.0 si 2.0)
* Cache transparent (nu inmagazioneaza fisierele RSS direct, nici output-ul HTML,
doar variabile in serie; datele inmagazionate nu sunt parsate de fiecare data,
dar se pot accesa inca campuri individuale)
* Conversii pubDate/lastBuildDate in orice format date/time
* Conversie de codare a caracterelor (toate codarile suportate de libraria iconv)
* Returneaza un vector asociat cu campurile RSS
* Parsarea expresiilor regulate (foarte rapida)
* Limitarea optionala a numarului de elemente returnate
* 2 cai de a actiona informatia CDATA (get/strip continutul CDATA)

3)MagpieRSS

Aceasta clasa de parsere RSS a PHP-ului suporta deasemeni bine cunoscutele RSS 1.0, RSS 2.0 & Atom.

* Usor de folosit
* Parseaza cele mai multe dintre formatele RSS
* Object Cache integrat
* GET-uri HTTP conditionale
* Configurabil
* Modular

Smarty este un sistem pentru templaturi web scris in PHP. Smarty a font la inceput cunoscut ca un tool pentru separare de cod.
Smarty genereaza continut web prin inlocuirea tagurilor Smarty dintr-un document. Aceste taguri sunt procesate si inlocuite cu alt cod.
Tagurile sunt pentru Smarty sunt directive delimitate de caractere speciale. Aceste directive pot fii variabile, care au semnul $ la inceput, sau propozitii logice sau de contro flow. Smarty permite programatorilor PHP sa defineasca functii care pot fii accesate folosind taguri Smarty.
Smarty are ca obiectiv sa simplifice lucrul, permitand designului paginii web sa se schimbe din plan secundar. De obicei asta duce la simplificarea si reducerea costului care tine de intretinere software. In timpul dezvoltarii unei aplicatii programtorii PHP sunt scutiti de grija codului care tine de designul paginii si desingnerii sunt scutiti de grija programarii.
Smarty suporta multiple elemente ale programarii de nivel inalt, inclusiv:
• expertii regulate
• Propozitii de control flow, foreach, while
• if, elseif, else
• functii create de useri
• evaluari matematice in cadrul templatului
Exista si alte astfel de suporturi pentru templaturi web care au aceleasi proprietati.
Pentru a intelege mai bine cum functioneaza vom prezenta un exemplu:

index.php

include('Smarty.class.php');

// creaza obiect smarty
$smarty = new Smarty;

// Atribuie o valoare. Acesta poate sa fie luata dintr-o
// baza de date sau alta sursa, dar pentru acest exemplu
// folosim valori statice.

$smarty->assign('name', 'george smith');
$smarty->assign('address', '45th & Harris');

// afisam templatul smarty
$smarty->display('index.tpl');

Fisierul care contine templatul si tagurile smarty este index.tpl

AJAX este o arhitectura de aplicatie web care seamana mai mult cu o arhitectura client-server
decat cu aplicatie web traditionala. Intr-o aplicatie AJAX o aplicatie client este trimisa
catre browser constand in partea de HTML, CSS si JavaScript. Interactiunile clientului cu
datele trimise si primite de catre server, date pe care clientul apoi stie cum sa le afiseze
user-ului.

In timp ce AJAX contine un "X" in numele sau, care vine de la XML, AJAX nu are de-a face cu
nuleul XML. In realitate in parsarea XML este de obicei nevoie de mult mai multa munca decat este nevoie cand te astepti ca clientul sa fie browser-ul. Aici intervine JSON. JavaScript Object
Notation este un format structurat ce corespunde cu nevoile mediului de programare client-side:JavaScript. JSON poate fi evaluat de catre client in obiecte grafuri JavaScript, fara parsare, fara parsare XML Sax sau DOM, doar eval() intr-un obiect JavaScript si apoi chemand metode pe el.

Acest obiect, implementat pentru prima oara de Microsoft ca un obiect ActiveX, acum valabil
ca un obiect nativ cu Mozilla si browser-ul Safari al Apple, da posibilitatea JavaScript-ului
sa faca cereri HTTP la un server remote fara a fi nevoie sa reincarce pagina. In esenta,
cererile HTTP se pot realiza si primesc raspunsuri, complet in background si fara ca
user-ul sa experimenteze cateva intreruperi vizibile.

Ruby este un limbaj de programare reflectiv , dinamic si orientat pe obiecte. Acesta combina elemente de sintaza inspirate din Perl cu caracteristici obiect orientate de tipul Smalltalk si imparte anumite caracteristici cu Python, Lisp, Dylan si CLU.

Ruby este un limbaj orientat pe obiecte: fiecare tip de date este un obiect, inclusive clasele si tipurile pe care multe alte limbaje le considera primitive (cum ar fi tipul intreg, boolean si “nil”). Fiecare functie reprezinta o metoda. Variabilele desemneaza referinte la obiecte, nu obiectele in sine. Ruby suporta mostenirea, dar nu mostenirea multipla, totusi clasele pot importa module. Sintaza procedurala este acceptata, dar toate metodele definite in afara scopului unui obiect particular sunt de fapt metode ale clasei obiect. Din moment ce clasa este parinte pentru toate celelalte clase, schimbarile devin vizibile pentru toate clasele si obiectele.

Ruby este un limbaj de programare dinamic, open source, care se axeaza pe simplicitate si productivitate. Are o sintaxa eleganta, natural de citit si usor de scris.

Ruby este un limbaj bine organizat, creatorul lui Yukihiro “matz” Matsumoto a combina parti din limbajele lui preferate (Perl, Smalltalk, Eiffel, Ada si Lisp).

Este considerat un limbaj flexibil deoarece permite utilizatorilor sa modifice partile sale componente. Parti esentiale ale limbajului pot fi eliminate sau redefinite, dupa voie. Parti deja existente pot fi adaugate in plus. Ruby incearca astfel sa nu limiteze programatorul.

De exemplu, adaugara se face cu ajutorul operatorului “+”. Dar se poate folosi si cuvantul “plus”, se poate adauga o astfel de metoda in clasa “Numeric” din Ruby:

class Numeric

  def plus(x)

    self.+(x)

  end

end



y = 5.plus 6

# y is now equal to 11

Spre deosebire de multe limbaje orientate pe obiecte, Ruby foloseste mostenirea, dar nu cea multipla. Dar Ruby cunoaste conceptul de module: colectii de metode. Clasele pot incorpora un modul si primeasc toate metodele sale. De exemplu, orice clasa care implementeaza metoda “each” poate incorpora modulul “Enumerable”, care adauga alte metode ce folosesc “each” pentru buclare.

Desi foloseste un numar limitat de semne de punctuatie si prefera de obicei cuvinte in engleza, Ruby foloseste totusi semne. Ruby nu are nevoie de declarare a variabilelor. Foloseste conventii de nume pentru a nui scopul variabilelor:

- “var” poate fi o variabila locala

- “@var” este o variabila instanta

- “$var” este o variabila globala.

Un CMS este un sistem folosit pentru manipularea continutului site-urilor web. Sistemele de manangement al continutului sunt in primul rand distribuite pentru folosirea interactiva de catre un numar mare de potentiali contribuitori.

Managementul continutului include fisiere, imagini media, fisiere audio, documente electronice si continutul site-urilor web. Ideea unui astfel de sistem este de a face ca aceste fisiere sa fie disponibile in cadrul biroului dar si pe web. De asemenea CMS este folosit ca arhivator. Multe companii folosesc CMS pentru a stoca fiseri in formate speciale. Companiile folosesc CMS pentru a distribui fisiere mai usor, din moment ce majoritatea sistemelor folosesc software server-based.

Procesul de "work flow" reprezinta ideea de a muta un document electronic fie pentru aprobare, fie pentru adaugare de continut. Unele CMS faciliteaza cu usurinta acest proces prin notificare email si routing automat.

CMS pentru continutul site-urilor web este un sistem de management al continutului cu proprietati aditionale menite sa usuerze actinile intreprinse pentru publicarea continutului web pe site-uri.

CMS pentru web sunt des folosite pentru stocare, control, realizare de versiuni si publicarea documentatiei cu specific industrial precum articole, manuale de operare, manuale tehnice, ghiduri de vanzare si brochuri de marketing.

Un exemplu de CMS des folosit este Typo3, un sistem flexibil ce poate fi extins pentru realizare unei game largi de site-uri. Alte exemple ar fi OsCommerce, Joomla, Magento, etc.

• CMS - Blogs
• CMS - Calendar
• CMS - Directory
• CMS - e-Commerce
• CMS - e-Learning
• CMS - Forums
• CMS - Framework
• CMS - Gallery
• CMS - Groupware
• CMS - KMS/DMS/ECMS
• CMS - Miscellaneous
• CMS - Portals
• CMS - Portals Lite
• CMS - Publishing
• CMS - Wiki
• CMS using ASP
• CMS using Java
• CMS using Perl
• CMS using Python

Ai un site sau ai scris un articol? Va prezint in acest articol cele mai cautate cuvinte pe yahoo search sau google. Folositiile pentru a creste traficul pe siteul dumneavoastra. Cum? E simplu: trebuie sa fie cuvinte cheie in metataguri sau in continut.

Si acum lista si cateva informatii despre fiecare:

1) Paris Hilton. Datorita stilului de viata reuseste sa iasa mereu in evidenta.
2) Google. Destul de evident, doar e cel mai raspandit motor de cautare de pe web.
3) Yahoo. Al doilea cel mai mare motor de cautare.
4) Ebay. Cel mai mare magazin online.
5)Eminem. Da! Este din nou in atentia publicului.
6) Britney Spears. A fost cea mai tare adoloescenta, dar acum e probabil doar gravida din nou.
7) Mapquest. Nu stii cum sa ajungi undeva?
8) Tsunami. Chiar daca a trecut ceva tip de atunci.
9) Girls. Bine inteles, industia porno are mereu succes.
10) American Idol. Cel mai popular show TV care a ajuns la al 5-lea sau al 6-lea sezon.
11) Ingrijirea pielii si tratamente. Asta a fost mereu o problema a femeilor.

PHP pune la dispozitie o interfata pentru sistemul de baze de date MySQL, preferat din cauza ca este Open Source si se afla pe cele mai multe platforme. CMS este cel ce va stoca datele folosite pentru a construi paginile. Totul, de la textul care apare, pana la grafica variata, care poate fi o legatura catre alte pagini, mentinerea statisticilor, si gestionarea login-ului si logout-ului userilor, ce este stocat la sfarsitul bazei de date.

Un CMS trebuie sa contina urmatoarele:
* O cale pentru administrator sa adauge continut;

* O cale pentru useri sa identifice continutul pe care vor sa-l vada;

* Stocarea categorica a continutului;

* Stocarea in functie de tip (articol, blog, etc.) a continutului;

Site-ul care gazduieste acest articol este un CMS mai mare. Continutul este redat sa ordoneze- doar textul care formeaza articolul este stocat. Acest lucru inseamna ca, administratorii site-ului vor updata doar template-ul atunci cand vor dori sa schimbe infatisarea site-ului. Informatia va continua sa se raspandeasca, doar ca va avea un aspect diferit.

PHP-ul este cel care lipeste cele doua layere, este canalul prin care informatia este prezentata browser-ului.